Istoric

Desi prima reglementare legislativa a activitatii de salvare montana din tara apare doar in anul 1969, cu mult timp inainte, presa vremii si arhivele pastreaza informatii interesante despre actiuni de salvare montana si primele forme de organizare a structurilor de salvare. Astfel, inca de la inceputul anilor 1900 in localitatile de la poalele muntilor Bucegi si Fagaras (Brasov, Sinaia, Sibiu si Busteni), pe langa asociatiile turistice existente la acea vreme,s-au organizat grupuri de salvatori alpini, formate din alpinisti, vanatori si calauze.

Cateva repere cronologice din anuarele celei mai renumite asociatii turistice din Transilvania (Der Siebenbürgische Karpatenverein - S.K.V.) şi din amintirile unora dintre cei multi, care, de-a lungul timpului au facut sau inca mai fac parte din acest frumos fenomen, "Salvamont Romania".

• 1904

  A fost tinut un curs special de prim ajutor in munti la "Scoala de calauze" organizata de catre S.K.V.

• 1905

  S.K.V. isi organizeaza primele echipe pentru acordarea de prim ajutor si evacuarea celor accidentati in Carpatii Romaniei

• 1906

  in anuarul S.K.V. avem descrierea unei operatiuni de salvare facuta de calauza Ion Cotofan din Avrig, in valea Podragului

• 1919

  in cadrul sectiei S.K.V. din Brasov, este organizat primul serviciu de salvare montana, avandu-l ca sef pe Iulius Teutsch

• 1925

  se organizeaza o alta echipa de salvare la sectia S.K.V. din Sibiu, iar printre figurile proeminente care au fost sefi acestei echipe putandu-i enumera pe Heinrich Hann vonn Hannenheis, mr. Oskar Hoing si Karl Schobel. Tot in acest an, in cadrul sectiei sinaiene a asociatiei "Hanul Drumetilor", se infiinteaza un "pichet de salvare"

• 1933

  se infiinteaza echipa de salvare montana a asociatiei "Costila" din Busteni

• 1936

  Asociatia Carpatina Ardeleana din Brasov infiinteaza o echipa de salvare montana si multe alte astfel de exemple

• 1964

  De asemenea, pe valea Argesului, la Cumpana, inca din anii '20 exista o asezare forestiera care avea cabinet medical cu garda, iar mocanita avea vagonet sanitar pentru evacuarea muncitorilor si turistilor bolnavi sau accidentati.

  La inceputul anilor '60, montaniarzi inflacarati precum Toma Boerescu, Alexandru Floricioiu, Emil Fomino, dr. Ioan Giurculescu, dr. Ludovic Györffy, dr. Nicolae Ivan, Nicolae Jitaru, Mihai Sarbu, Aristide Stavros, s.a. discuta nevoia legiferarii operatiunilor de salvare in contextul cresterii permanente a numarului de turisti in zona montana.

  Un prim semn de avertisment il constituie tragica avalansa din 14 Februarie 1964 la vest de Curmatura Strunga/Bucegi in care si-au pierdut viata doi tineri si in care, echipa de salvare infiintata ad-hoc (cu alpinisti din Bucuresti, Zarnesti, Rasnov) a reusit sa recupereze cadavrele abia dupa 5 zile de la accident. Ineficacitatea acestei actiuni precum si nenumaratele accidente montane survenite odata cu dezvoltarea turismului carpatin din ultimii ani au cerut o substantiala perfectionare a sistemului de prevenire si salvare.

• 1969

  

  In anul 1969, prin efortul deosebit al unui colectiv de impatimiti ai muntelui se reuseste emiterea primului act normativ ce legifereaza activitatea de salvare montana, Hotararea Consiliului de Ministri 140 din 25 ianuarie 1969 privind activitatea de prevenire a accidentelor turistice si organizarea actiunii de salvare in munti. Acest document aproba infiintarea echipelor SALVAMONT in 13 localitati montane de pe teritoriul Romaniei, Consiliile Populare primind sarcina de a organiza echipe Salvamont in randul carora sa fie selectionati alpinisti si schiori pe baza de voluntariat. Au fost precizate drepturile si indatoririle acestora si a fost stabilita chiar si o indemnizatie de periculozitate. Se defineste, de asemenea, baremul de dotare cu materiale, echipamente si medicamente.

  Merita respectul nostru cei care au initiat si dus la bun sfarsit acest important demers Ing. Nicolae Grabovschi Sr. din Campulung Muscel, dr. Ioan Giurculescu - Bucuresti, Aristide Stavros - Brasov, Mihai Sirbu - Sinaia, prof. Alexandru Floricioiu - Brasov, Toma Boerescu - Sibiu, Viorel Constantin - Caras Severin, Nicolae Jitaru - Brasov, prof. Mircea Mihailescu - secretar general al Federatiei Romane de Turism Alpinism si poate multi altii, cu un aport mai mic sau mai mare, dar cu un rezultat de exceptie.

  Primele localitati nominalizate pentru infiintarea de formatii Salvamont au fost: Campulung Muscel, Bicaz, Caransebes, Resita, Brasov, Predeal, Zarnesti, Bran, Victoria, Rasinari, Busteni, Sinaia si Borsa, toate infiintandu-se imediat dupa aparitia actului normativ, cu exceptia echipei din Bicaz, infiintata mai tarziu. Aparitia acestui act normativ, asteptat cu nerabdare de oamenii de munte din intreaga tara, nu a rezolvat problema Salvamont, Consiliile Populare se confruntau cu ceva nou, nu erau hotarate sa organizeze aceste formatii Salvamont, selectia oamenilor era o problema dificila, trebuiau gasiti si atrasi oameni care sa aiba cunostinte foarte bune in sporturi precum alpinismul, schiul si orientare turistica, iar procurarea materialelor si echipamentelor specifice de salvare montana se putea face doar din import, ceva aproape imposibil in acele vremuri.

  Pentru impulsionarea si verificarea procesului de infiintare a formatiilor Salvamont, precum si pentru coordonarea din punct de vedere tehnic a activitatii acestor structuri a fost infiintata Comisia Salvamont in cadrul Federatiei Romane de Turism Alpinism.

• 1970

  In anul 1970 este inaugurata in masivul Postavarul prima baza Salvamont , baza Cristianul Mare, cu caracter sezonier pentru a asigura asistenta pe partiile de schi din Poiana Brasov si ce era deservita de o echipa formata din trei asistenti medicali: Gioni Dumbravescu, Bucur Cornel si Mihai Serbanescu.

  Urmatoarea baza de salvare a fost inaugurata in anul 1971 de echipa Salvamont Sinaia, cea de la Cota 2000, din Masivul Bucegi, iar printre primii salvamontisti care au activat aici putem aminti pe Mihai Sarbu, Gheorghe Ciutacu si fratii Stoica. Au urmat, refugiul Iezer al salvamontistilor argeseni in 1973, baza Salvamontului baimarean din zona Izvoarele, finalizata in anul 1978 si deservita de Ioan Remetean, Dr. Gyorffy, Cornel Parvulescu si altii, refugiul Caltun Sibiu – 1974, refugiul Rosengarden din muntii Cindrel, refugiul Salvamont Balea - Sibiu in 1979 , Fereastra Zmeilor si Capra realizate de Salvamont Arges si cele unsprezece refugii amplasate de Salvamontul brasovean in masivele Fagaras, Bucegi, Piatra Craiului si Ciucas, majoritatea dintre ele fiind transportate cu elicopterul si construite sub coordonarea lui Opris Mircea.

• 1971

  

  Prima intalnire oficiala a celor ce au organizat Salvamontul a fost in perioada 22-27 noiembrie 1971, la Timisul de Sus, avandu-l ca principal organizator si maestru de ceremonie pe Aristide Stavros, reputat vanator, iubitor si bun cunoscator al muntilor si functionar important in administratia judetului Brasov. Au fost invitati sa participe toti aceia care erau hotaratori in bunul mers al proaspetei infiintate activitati de salvare montana, functionari din administratie, pe de o parte, si sefii echipelor salvamont si reprezentantii Federatiei Romane de Alpinism de cealalta. Aici si-au intrat in rol dr. Ioan Giurculescu, cel care va fi multi ani meticulosul regizor al salvamontului, cronicar de asemenea, omniprezent la scolile si raliurile ce s-au desfasurat mai in toate zonele tarii, profesorul Mircea Mihailescu - secretarul Federatiei Romane de Turism Alpinism, dr. Liviu Cornea, profesorul Alexandru Floricioiu, cel care va prezida scolile de alpinism si salvamont din muntii Fagaras si Bucegi si maiorul Suman reprezentant al armatei, in speta al vanatorilor de munte. Dintre alpinistii participanti la reuniune se remarca Mircea Naghiu, Mircea Opris, Matei Schen, Traian Flucus, Nelu Bratu, alaturi de care au mai fost prezenti reprezentanti ai silviculturii, reprezentanti ai Consiliilor Populare, o prezenta remarcabila fiind cea a lui Ioan Serbulea, secretarul Consiliului Popular al orasului Sinaia. Partea medicala a fost reprezentata de dr. Sbarcea din Brasov si dr. Victor Popa, cel care va prelua, pentru multi ani conducerea competenta si foarte activa a echipei din Campulung Muscel, de la un alt pionier al Salvamontului romanesc, si el participant la aceasta actiune, ing. Nicolae Grabovschi, intemeietor si primul sef al echipei campulungene.

  In perioada 1969 - 1979 au fost infiintate si echipele din Baia Mare, Rasnov, Curtea de Arges, Pitesti, Petrosani, Neamt, Sibiu, Cluj, Gheorghieni, Hunedoara, Victoria, Busteni, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Arad

• 1972

  In anul 1972 a fost organizata prima scoala de instruire Salvamont la Cabana Podragu din masivul Fagaras, actiuni de acest gen organizandu-se si in anii ce au urmat, atat iarna cat si vara, locatiile cele mai frecvente alese sa gazduiasca aceste evenimente fiind Podragu, Balea si Padina. Din randul celor mai buni alpinisti s-au selectionat primii instructori tehnici, iar instruirea medicala a fost facuta de dr. Ioan Giurculescu si as.Serban Rizescu de la Statia de Salvare Bucuresti si de Dr. Ludovic Gyorffy din Baia Mare.

  Pentru cresterea permanenta a nivelului de pregatire a formatiilor Salvamont, Comisia Tehnica Salvamont din cadrul Federatiei Romane de Turism-Alpinism, a initiat concursul Trofeul Salvamont, competitie cu caracter tehnico-aplicativ si sportiv la nivel de performanta. In cadrul acestui trofeu se organizau trei etape, doua cu caracter competitional, Raliul de iarna si Raliul de vara si o etapa finala, cu caracter de analiza a rezultatelor celor doua etape de concurs si activitatii Salvamont din anul respectiv.

  Primul Raliu Salvamont a fost organizat in anul 1972 la cabana Caraiman. Interesul pentru aceste concursuri a fost destul de mare, calitatea lor crestea de la an la an, fapt ce confirma si cresterea pregatirii salvatorilor si implicit a capacitatii de interventie a echipelor Salvamont.

  Si-au pus amprenta in formarea viitorilor salvatori montani ca instructori in scolile Salvamont in perioada 1972-1979 urmatorii: Paul Fozocos, Petre Bogoiu, Norbert Himesch, Emeric Joss, Dumitru Chivu, Mircea Opris, Nagy Miclos, Bodea Gligor, Joos Emerich-Tubi, Ritisan Abel-Pif, Vasluianu Ion si Engi Lajos, perioada in care seful Scolilor Salvamont a fost prof. Alexandru Floricioiu.

• 1977

  

  In anul 1977 apare si prima lucrare in domeniu, "Salvarea in munti", autor fiind Dr. Ludovic Gyorffy in colaborare cu dr. Edita Capusan, prof. Octavian Gherasim, dr. Ioan Kovacs, dr. Zoltan Kovacs, prof. Ioan Nadisan, Cornel Parvulescu, dr, Ioan Pop, dr, Nicoale Rednic, dr. vasile Rusu si psiholog Kalman Szilagyi.

  
  

• 1978

  

  In anul 1978 la scoala de iarna de la Balea lac, Mihai Sarbu, seful Salvamontului din Sinaia, impreuna cu cainele Bari, prezinta primele elemente de cautare-salvare in avalanse cu un echipaj de interventie canin.

  Un an mai tarziu Nicolae Tiron scrie cartea "Salvamontistii, oameni intre oameni" in care reuseste sa surprinda intr-un mod foarte placut si realist aspecte deosebite din activitatea structurilor salvamont.

• 1980

  

  In perioada 1980 - 1989 au fost infiintate echipele din Gorj, Bihor, Neamt, Campulung Moldovenesc (1982), Toplita si Odorheiul Secuiesc din Harghita, dr. Petru Groza (Stei ), Dambovita, Bistrita-Nasaud, Satu Mare, Lupeni, iar, instructori in scolile Salvamont au fost : Opris Mircea, Nagy Miclos, Bodea Gligor, Sarbu Mihai, Joos Emerich-Tubi, Ritisan Abel-Pif, Vasluianu Ion, Engi Lajos, Walter Gutt, Grigore Ion, Bratu Ion, Barlida Dumitru, Sfetea Ion, Turcas Stefan, Meltzer Adolf, Pirjol Viorel, Pivoda Ioan, Voinescu Mihai, Lucaci Vasile, Schnabel Kurt, Katjsa Carol, Costache Aurica, Flucus Traian, Noaghiu Mircea, Chivu Dumitru, Schneider Iosif, Cojan Ion.

• 1989

  

  In anul 1989, Posta Romana emite, in semn de respect si recunostinta fata de activitatea de salvare, seria filatelica "Oameni in slujba vietii" realizata grafic de Eugen Palade, emisiune in care Salvamontul apare, in doua dintre cele opt marci postale, alaturi de pompieri, salvamar si Crucea Rosie.

• 1990

  

  Un mare prieten al muntelui si salvamontului romanesc, scriitorul Ion Preda, scrie cartea "Muntele, frumusete si educatie" in care aloca spatii ample educatiei montane, prevenirii accidentelor si activitatii de salvare montana.

  
  

• 1991

  

  In contextul schimbarilor survenite in toate domeniile dupa evenimentul din decembrie 1989, la inceputul anului 1991 are loc la Predeal o intrunire restransa de lucru in care se analizeaza situatia in care se afla activitatea de salvare montana si masurile urgente ce se impuneau pentru continuarea si dezvoltarea activitatii in acest nou context. In urma discutiilor purtate si analizei variantelor posibile, propunerea secretarului general al Federatiei Romane de Turism-Alpinism, dl. Ioan Dunarintu, de infiintarea a unei structuri asociative care sa reuneasca toti salvatorii montani din Romania a fost considerata cea mai viabila solutie. Printre participantii la acea reuniune Ioan Dunarintu, dr.Ioan Giurculescu, as. Serban Rizescu, Mircea Opris, Sima Cristian, Mihai Sarbu, Cornoiu Sabin, Bross Thomas, Ioan Dumitrescu, Gáspár István, Viorel Constantin, Gane Sorin, Nan Aurel si altii.

  Ideea a prins imediat contur si dupa numai cateva saptamani se organizeaza prima sedinta de constituire a Asociatiei Salvatorilor Montani, sedinta la care, 35 de persoane, reprezentanti ai formatiilor Salvamont din tara au aprobat statutul si toata documentatia necesara demararii procesului de inregistrare oficiala a primei asociatii profesionale a salvatorilor montani din tara noastra. Presedinte al asociatiei a fost ales Mircea Opris, seful Salvamontului Brasov.

  In primul deceniu dupa Revolutia din 1989, instructori in scolile Salvamont au fost : Opris Mircea, Sfetea Ion, Nagy Miclos, Bodea Gligor, Sarbu Mihai, Joos Emerich-Tubi, Walter Gutt, Voinescu Mihai, Pivoda Ioan, Katjsa Carol, Costache Aurica, Cojanu Nae, Bostan Constantin, Oros Doru, Schinteie Nicusor, Opris Doina, Blaziu Orban, Gudea Costin, Manescu B., Cornoiu Sabin, Gane Sorin, Kiss Tivadar, Coca Spencer, Papalicef Raul, Baciu Mircea, Pop Daniel, Nitoi Daniel corpul de instructori medicali fiind format din dr. Ioan Giurculescu, dr. Begnescu Romulus si as. Serban Rizescu.

  In perioada care a urmat au fost infiintate noi structuri Salvamont in Mures, Valcea, Arad, Bacau, Uricani-Hunedoara, Vrancea, Margau-Cluj, Nucsoara-Arges, Cisnadie-Sibiu, Satu Mare.

• 1994

  

  Asociatia incepe sa preia treptat unele dintre atributiile Comisiei Tehnice Salvamont, astfel ca in anul 1994, se retrage definitiv din Federatia Romana de Turism-Alpinism. Asociatia se implica in organizarea formelor de pregatire a salvatorilor montani, stabilirea unor norme si reglementari in activitatea de salvare montana si isi propune, ca unul dintre primele obiective, afilierea la cel mai mare organism international de salvare montana CISA-IKAR, afiliere ce este aprobata in anul 1994.

• 1995

  

  In luna august se organizează prima şcoala de salvare montană cu ajutorul elicopterului în zona Pietrele lui Solomon de lângă Braşov. Aproape douăzeci de participanţi din partea structurilor Salvamont din ţară s-au pregătit pentru lucrul în teren montan cu elicopterul, urcarea şi coborârea din elicopter, inclusiv în rapel, semnalizarea elicopterului şi executându-se chiar şi o salvare din perete a accidentatului. S-a lucrat cu un elicopter militar, pus la dispoziţie de către ICA Ghimbav şi Ministerul Apărării Naţionale, pe orele de zbor de probă ce trebuiau făcute după reviziile şi reparaţiile acestor aparate. Între participanţi, din fotografiile vremii şi din amintiri, putem enumera pe cei care au fost printre primii zburători salvatori Opriş Mircea – Salvamont Braşov şi organizator al acţiunii, Cornoiu Sabin - Salvamont Gorj, Papalicef Raul - Salvamont Neamţ, Mihai Voinescu - Salvamont Sibiu, Marian Lala - Salvamont Victoria, Orban Blaziu(+) - ... Cazarea a fost asigurata la corturi, masa la cazan, pregătită de Nicolae Leuşcă - un fost mare alpinist braşovean, iar pilotajul elicopterului a fost asigurat de Puiu Rindintean, cu siguranţă unul dintre cei mai buni piloţi al vremii. În anii ce au urmat au mai fost organizate cu elicopterele Ministerului Apărării, Ministerului de Interne sau cele ale firmelor private, acţiuni de pregătire, exerciţii de salvare din abrupt sau din mijloacele de transport pe cablu , transport al echipelor de salvatori, a materialelor de salvare şi al câinilor de căutare/salvare sau transport de materiale pentru refugii sau marcaje. În ultimii ani salvarea aero a căpătat noi valenţe prin apariţia elicopterelor Inspectoratului General al Aviaţiei din dotarea SMURD sau Poliţie, dotate cu troliu, elicoptere pe care salvatorii montani au început să facă pregătirea specifică în domeniu . În acest moment există , în întreaga ţară, peste 30 de salvamontişti pregătiţi şi dotaţi pentru salvarea din elicopter, iar o mare parte dintre salvatori montani de la sol fiind instruiţi pentru semnalizarea si comunicarea cu elicopterul, apropierea de aparat şi transferul accidentatului.

• 1996

  

  Ion Bulacu, seful Salvamontului argesean editeaza si vede lumina tiparului a doua editie din "Ghidul salvamont", editie revizuita si adaugita a unei lucrarii similare realizata in anul 1985. Fotografiile care au ilustrat lucrarea au fost realizate de catre Ion Sanduloiu.

  
  

• 2000

  Un proiect ambitios incepe sa prinda contur si, in anul 2001, incep lucrarile de construire a unui centru national de pregatire a salvatorilor montani, locul ales fiind Valea Ialomitei, zona Padina din muntii Bucegi, Mircea Opris, urmarind si asigurand buna desfasurare a lucrarilor de constructie.

• 2001

  

  Dupa anul 2000, intre instructorii Scolilor Nationale Salvamont, ii putem enumera pe Pivoda Ioan, Baciu Mircea, Puiu Constantin, Kerestes Emil, Resiga George, Kiss Tivadar, Clim Virgil, Barna Doru, Ferencz Alexandru, Costin Alexandru, Jinga Nicusor, Lolu Ciprian, Nagy Alexandru, Scorobete Sorin, Tulpan Teodor, Carstea Lucian, Kieltsch Lucian si corpul medical format din dr. Lidia Rasnoveanu, dr. Casandra Man, dr. Andrei Virtosu, dr. Miron Sorin, dr. Szutor Zsigmond.

  Un proiect ambitios incepe sa prinda contur in acesta perioada si, in anul 2001, incep lucrarile de construire a unui centru national de pregatire a salvatorilor montani, locul ales fiind Valea Ialomitei, zona Padina din muntii Bucegi, Mircea Opris, urmarind si asigurand buna desfasurare a lucrarilor de constructie.

  Tot in acest an este editat Manualul Salvatorului Montan realizat de un colectiv coordonat de Mircea Opris.

  In urmatorul deceniu se construiesc: Baza centrala de interventie Salvamont Gorj din Targu Jiu si Baza Salvamont Ranca-Gorj, Baza Salvamont Izvorul Muntelui - Neamt, Baza Salvamont Capra si Baza Salvamont Cota 2000 Transfagarasan din Arges, 2010 - baza de salvare "Toma Boerescu" Balea Lac - Sibiu, Oradea - Sediul central Salvamont Bihor, Baza Salvamont Cota 2000 Sinaia, refugiul Salvamont Rarau, refugiul Salvamont Pestera - Dambovita, refugiul Salvamont Bistricior, M-tii. Caliman - Bistrita Nasaud.

• 2002

  

  In anul 2002, salvamontistii romani propun prin Raul Papalicef, seful Salvamontului din Neamt, si sunt alesi de catre Comitetul International de Salvare Montana CISA-IKAR, sa organizeze si sa fie gazdele reuniunii anuale de lucru a Comisiei Tehnice a acestui for. La acest eveniment, organizat in Poiana Brasov, au participat 48 de delegati straini din tarile cu mare traditie in salvarea montana si 20 de delegati ai structurilor Salvamont din tara noastra. Actiunea a fost un real succes, iar exercitiul prezentat de delegatia Romaniei, salvarea din Telecabina Mare, de la o inaltime de 130 de metri intrunind cele mai bune aprecieri din partea celor prezenti.

  Tot in acelasi an salvamontistii gorjeni sunt invitati sa faca parte din structura de interventie complexa trimisa din Romania sa participe la aplicatia "Taming the Dragon" in Croatia organizata de Comandamentul de coordonare al raspunsului la dezastre (EADRCC) din cadrul NATO, prima cooptare a unei structuri Salvamont intr-o echipa nationala de interventie in afara teritoriului Romaniei.

• 2003

  In anul 2003, cadrul legislativ se schimba din nou, apare Hotararea Guvernului nr.77 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea accidentelor montane si organizarea activitatii de salvare in munti, act normativ ce prevedea schimbari semnificative, care sa vina in sprijinul dezvoltarii si sustinerii activitatii de salvare montana, impunand imperativ consiliilor judetene infiintarea de servicii publice judetene Salvamont, Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani primeste statutul de asociatie de utilitate publica, un an mai tarziu fiind emisa si Hotararea Guvernului nr. 6/2004, care aproba in premiera, salarizarea membrilor Salvamontului.

• 2004

  

  In anul 2004 este initiat un nou proiect si se infiinteaza Dispeceratul National Salvamont cu rol de preluare a apelurilor de urgenta si retransmiterea lor catre echipele de salvare montana in a caror zona s-a produs evenimentul, precum si de oferirea de informatii turistilor. Mii de apeluri de urgenta au fost preluate si retransmise de-a lungul timpului si zeci de mii de persoane au primit informatii privind starea traseelor, vreme, stratul de zapada, programul cabanelor, mijloacelor de transport pe cablu si alte informatii de interes despre zona montana. Proiectul a fost posibil prin sprijinul deosebit acordat de catre VODAFONE, devenit Partener Oficial al Salvamontului romanesc.

  Tot in acest an, prin Legea 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, se introduce profesia de salvator montan (COD C.O.R. 541904) astfel ca salvamontistii, care pana acum erau angajati ca inspectori sau referenti, acum aveau recunoscuta oficial ocupatia de salvator montan profesionist. Ocupatia de salvator montan devine profesie reglementata, Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania este desemnata Autoritate Competenta in emiterea normelor necesare in formarea profesionala a salvatorului montan, tot in aceasta perioada, Ministerul Turismului initiind programul "Salvamont" prin care doteaza toate echipele de salvare montana cu mijloace de interventie si transport, respectiv masini, ATV-uri si snowmobile.

  Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului prin Autoritatea Nationala pentru Turism asigura fondurile necesare pentru editarea componentei medicale a Manualului Salvatorului Montan, respectiv, "Ghidului medical de prim-ajutor" realizat de un colectiv de specialisti coordonati de dna dr. Lidia Rasnoveanu

• 2006

  

  Anul 2006 marcheaza momentul finalizarii lucrarilor la Centrul National de Pregatire Salvamont, lucrari executate de-a lungul timpului prin munca voluntara din partea salvatorilor montani, sponsorizari din partea echipelor Salvamont, agentilor economici, ale unor persoane fizice si printr-un substantial sprijin financiar din partea Ministerului Turismului si a partenerului ofocial Vodafone. Centrul National de Pregatire detine spatii de cazare, pregatire si servire a mesei, sala de curs, material didactic specific, panou catarare, poligon de antrenament pentru salvarea din mijloacele de transport pe cablu, partie de schi si permite organizarea scolilor Salvamont atat iarna cat si vara. Anual, in jur de o suta de salvatori montani participa la etapele de scolarizare pentru incepatori si avansati, precum si la sesiunile de reatestare sau perfectionare in profesia de salvator montan.

  Odata cu aparitia Legii nr.402 din 2006 privind prevenirea accidentelor si organizarea activitatii de salvare din mediul subteran speologic, lege promulgata in urma demersurilor Asociatiei Corpul Roman Salvaspeo - CORSA, se infiinteaza si primele servicii judetene salvaspeo, servicii care au fost infiintate in structura operationala a serviciilor salvamont deja infiintate, prin transformarea acestora in servicii publice judetene salvamont-salvaspeo. Primele servicii judetene acreditate si pentru activitatea salvaspeo au fost cele din judetele Bihor (2011), Mures, Arad, si Cluj (2013) si Hunedoara (2016).

  In anul 2006 se editeaza Manualul Salvatorului Montan, editia II a , realizat cu sprijinul financiar al Autoritatii Nationale pentru Turism, o noua editie, revizuita si completata, iesind de sub tipar in anul 2008.

• 2009

  

  In perioada 2000-2009 se construiesc: Baza centrala de interventie Salvamont Gorj din Targu Jiu si Baza Salvamont Ranca-Gorj, Baza Salvamont Izvorul Muntelui - Neamt, Baza Salvamont Capra si Baza Salvamont Cota 2000 Transfagarasan din Arges, 2010 - baza de salvare "Toma Boerescu" Balea Lac – Sibiu, Oradea - Sediul central Salvamont Bihor, Baza Salvamont Cota 2000 Sinaia, refugiul Salvamont Rarau, refugiul Salvamont Pestera - Dambovita, refugiul Salvamont Bistricior, M-tii. Caliman – Bistrita Nasaud.

• 2010

  

  Dupa anul 2010 se dau in folosinta posturile Salvamont din Pades, Tismana, Runcu, Stanesti, Schela, Bumbesti Jiu, Ranca, Baia de Fier si Polovragi toate din judetul Gorj, Baza Salvamont Balea, bazele Harghita Bai, Harghita Madaras, Toplita si Lacu Rosu din Harghita , bazele Vartop, Suncuius, Stana de Vale, Glavoi din Bihor, baza Salvamont Poiana Printului si refugiul Salvamont Ocolasul Mare din judetul Neamt, baza Salvamont Cota 1400-Sinaia si baza Salvamont Muntele Rosu-Cheia din Prahova, refugiile Fereastra Zmeilor, Scara, Fereastra Mica si Podul Giurgiului din Arges, baza Salvamont Azuga, baza Zanoaga-Dambovita, refugiile Belis, Rachitele, Vladeasa si Doda Pilii din Cluj, refugiul Salvamont Piatra Fantanele, M-tii. Bargaului din Bistrita Nasaud, refugiile din Casarie si Ursuletul din masivul Capatanei - jud. Valcea, bazele Soveja, Paulesti si Nistoresti din Vrancea.

• 2013

  

  In anul 2013, in colaborare cu partenerul oficial Vodafone, este lansata aplicatia Salvamont pentru telefoanele mobile, aplicatie cu ajutorul careia utilizatorii putea primi informatii utile despre zona montana, starea traseelor, a partiilor de schi, vremea, dar, cel mai important lucru, puteau permite sa fie localizati de catre salvatorii montani in situatia producerii unor incidente. Aplicatia a fost prezentata intr-o lucrare realizata si sustinuta de catre Cornoiu Sabin la Congresul CISA IKAR din 2014 din S.U.A., satisfactia salvamontistilor romani fiind imensa constatandu-se ca este prima aplicatie de acest gen realizata in lume.

  In aceasta perioada se implementeaza programul "Reabilitarea zonei montane inalte", program dezvoltat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului si prin programe cu finantare europeana s-au realizat o serie de baze, posturi si refugii Salvamont numarul acestora trecand in acest moment de 140 la nivelul tarii.

  In anul 2013, in cadrul cooperarii dintre judetul Arges si departamentul Savoia din Franta, serviciul Salvamont Arges primeste un pui de caine rasa Border Collie, care, impreuna cu conductorul sau, Ion Sanduloiu, incep in Franta etapele de pregatire pentru formarea ca unitate canina de avalansa. Dupa parcurgerea cu succes a tuturor stagiilor de pregatire, unitatea a fost brevetata, devenind primul echipaj de interventie non francez, posesor al brevetului national pentru conductor caine de avalansa, eliberat de catre Ministerul de Interne din Franta.

• 2014

  

  In anul 2014 se infiinteaza, la initiativa dlui Pinter Istvan, seful Salvamontului bihorean, Consiliul Serviciilor Publice Salvamont, asociatie informala a sefilor structurilor Salvamont din Romania, avand drept scop reprezentarea si sustinerea in cadrul sistemului de urgenta a structurilor operative Salvamont. Consiliul Serviciilor Publice Salvamont a reusit sa se impuna imediat pe plan national, propune si reuseste sa implementeze o serie de masuri pentru imbunatatirea activitatii Salvamont fiind cooptat in diverse organisme de lucru la nivelul administratiei locale sau la nivel guvernamental. Dintre cei care au facut parte din conducerea Consiliului si au participat activ la activitatile acestuia ii putem enumera pe: David Adrian – Sibiu, Cornoiu Sabin – Gorj, Papalicef Raul – Neamt, Pinter Istvan- Bihor, Robert Kovacs- Mures, Ion Sanduloiu – Arges, Fekete Ors - Harghita, Bodean Ovidiu – Hunedoara, Tullit Zsombor – Covasna, Mihai Besesek – Arad, Fratila Gigi – Cluj , Banu Daniel – Prahova.

  Tot in acest an, Sabin Cornoiu , presedintele Consiliul Serviciilor Publice Salvamont si secretarul general al A.N.S.M.R. a inceput demersurile in vederea afilierii Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania la F.I.P.S., Federatia Internationala a Patrulelor de Schi, cel mai mare for organizat la nivel mondial si care reuneste 32 de organisme nationale implicate in activitatea de salvare in domeniile de practicare a sporturilor de iarna.

  Prezentarea modului in care activitatea de salvare este organizata la nivelul Romaniei, in domeniile schiabile, a fost facuta cu ocazia conferintei europene a FIPS din februarie 2015 de la Montgenevre – Franta, iar un an mai tarziu , cu ocazia celui de-al XX lea Congres FIPS, desfasurat la Ponte de Legno, Italia, A.N.S.M.R. devine deja membra cu drepturi depline a acestui important for.

  In anul 2014 se infiinteaza, in cadrul Departamentului pentru Situatii de Urgenta, Grupul de lucru pentru salvarea montana in cadrul Departamentului pentru Situatii de Urgenta al Ministerului de Interne, format din reprezentanti ai D.S.U. al M.A.I., Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Salvaspeo Romania, Inspectoratul General al Aviatiei, SMURD – divizia aero, postul de vicepresedinte revenind Consiliului Serviciilor Publice Salvamont. Grupul de lucru abordeaza probleme de interes pentru salvarea montana, incerca sa compatibilizeze si sa asigure corelarea intre diversele structuri ce sunt implicate in solutionarea evenimentului montan in toate etapele sale, de la anuntarea evenimentului pana in momentul cand victima ajunge la spital si cel in care echipele de salvatori montani se intorc in bazele de salvare.

  Unul dintre cele mai importante documente emise de Grupul de lucru pentru salvarea montana este "Procedura privind managementul informatiilor si coordonarea resurselor in cazul interventiilor in zona montana", document deosebit de important pentru activitatea de salvare montana, la a carui conceptie si-au adus o deosebit de importanta contributie Cornoiu Sabin - Gorj, Papalicef Raul - Neamt, Pinter Istvan- Bihor, Robert Kovacs - Mures, Ion Sanduloiu - Arges, David Adrian - Sibiu, Bodean Ovidiu - Hunedoara, Mihai Besesek - Arad.

• 2015

  

  In anul 2015 Serviciul Public Judetean Salvamont Gorj initiaza procesul de elaborare, verificare, validare, avizare si aprobare a Standardului Ocupational pentru educatie si formare profesionala, pentru ocupatia de Salvator montan, cod COR 541904, lucrarea avand ca autori pe Cornoiu Sabin - Directorul Serviciului Public Judetean Salvamont si Salvaspeo Gorj si pe Pinter Istvan - Sef serviciu Salvamont Salvaspeo Bihor, fiind verificata profesional de Raul Papalicef, Sef serviciu Salvamont Neamt. Standardul Ocupational pentru formarea profesionala a salvatorului montan a fost aprobat de catre Autoritatea Nationala pentru Competente la data de 01.10.2015.

  Ca sef al comisiei de avalansa din cadrul ANSMR, Ion Sanduloiu, pune bazele sistemului de brevetare pentru caini de avalansa, in cadrul Salvamontului national, prin decizia nr.1/2015, an in care au loc si primele cursuri de pregatire si este brevetata in sistemul nostru de formare o prima unitate canina de avalansa.

• 2016

  

  In anul 2016 se breveteaza alte cinci unitati canine, iar delegatia Romaniei este invitata sa participe la cursuri de pregatire in Italia, Norvegia si sa sustina demonstratia practica din cadrul Congresului International de Salvare Montana - CISA IKAR din Bulgaria, fiind pentru prima oara in istorie cand Salvamontului din Romania, i se incredinteaza organizarea exercitiului practic. Tot in cadrul lucrarilor acestui congres, seful Comisiei de avalansa din cadrul ANSMR, dl. Ion Sanduloiu, a prezentat in plenul comisiei de avalansa a CISA IKAR, lucrarea "Cum sa construiesti o scoala de caini de avalansa", material primit foarte entuziast si apreciat de catre specialistii din cele 84 de organizatii nationale de salvare montana prezente la aceasta actiune.

  Incepand cu anul 2016 la nivel national se implementeaza procesul de acreditare a serviciilor Salvamont si de certificarea capacitatii operative de interventie a echipelor de salvare montana primele structuri Salvamont acreditate fiind cele din Arges, Arad, Bacau, Bihor, Bistrita, Borsa, Cluj, Dambovita, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mures,Neamt, Sibiu si Sinaia.

  In toamna anului 2016, la initiativa presedintelui Consiliului Serviciilor Publice Salvamont, dl. Sabin Cornoiu, cu sprijinul partenerului oficial Vodafone si cel al structurilor Salvamont din Arges, Arad, Bihor, Brasov, Covasna, Cluj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Mures, Neamt, Sibiu, Suceava si Valcea se reuseste, in cadrul Targului de Turism al Romaniei, pentru prima data o prezentare publica a activitatii de salvare montana, structurile Salvamont reunite sub brandul "SALVAMONT ROMANIA" avand posibilitatea sa isi prezinte, intr-un stand deosebit de atractiv si interesant, in fata specialistilor din turism si a mii de vizitatori, activitatea si capacitatile de interventie.

  In anul 2016 Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania emite Criteriile si Standardele de acreditare a furnizorilor de formare profesionala pentru stagiul de aspirant la profesia de salvator montan si a furnizorilor de formare profesionala in profesia de salvator montan, primele structuri Salvamont acreditate ca furnizori de formare profesionala, la inceputul anului 2017, fiind cele din Bihor, Gorj, Mures, Neamt si Sibiu.

  In toamna anului 2016, presedinte al Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania este ales dl. Sabin Cornoiu, directorul Serviciului Public Judetean Salvamont - Salvaspeo Gorj.

• 2017

  In anul 2017 se semneaza, intre A.N.S.M.R.- Comisia de Avalansa si Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul M.A.I., "Protocolul de colaborare pentru interventia in situatii de urgenta", iar, in urma parcurgerii stagiilor de formare si brevetarii de catre inca trei unitati canine de avalansa, capacitatea de interventie la nivel national a ajuns la noua conductori si zece caini specializati apartinand structurilor Salvamont din Alba, Arges, Bacau, Caras Severin, Gorj, Mures, Sibiu si Neamt.

  

  POLICOLOR Romania, prin proiectul "Culorile Romaniei" incepe un impresionant program de sprijin al formatiilor salvamont cu vopsea si diluant necesare refacerii marcajelor si lacuri pentru intretinerea bazelor montane.

  Serviciile Salvamont Suceava, Municipiul Brasov si Lupeni isi finalizeaza procesul de acreditare a serviciilor Salvamont si de certificarea capacitatii operative de interventie a echipelor de salvare montana.

  

  Impreuna cu producatorul autohton al traditonalelor schiuri Reghin se realizeaza, in premiera nationala, schiurile "Salvamont", personalizate, cu o grafica si o functionalitate deosebite.

  

  Partenerul Vodafone isi aduce o noua contributie de exceptie si, apoape jumatate din salvatorii montani primesc echipament subventionat, modelul, special conceput pentru salvatori, unic in Romania, devenind practic uniforma oficiala a salvatorilor montani romani.

  

  Pentru prima data Salvamont Romania este invitat sa participe la concursul national al salvatorilor italieni, modul de prezentare a delegatiei Romaniei si prestatia celor trei echipaje romanesti participante fiind unele de exceptie, evenimentul marcand inceputul colaborarii intre cele doua tari in acest domeniu.

  

  Ioan Pivoda, seful formatiei Salvamont Zarnesti si Valentin Retevoi, seful formatiei Salvamont Nucsoara-Arges, isi astern pe hartie amintirile despre munte si activitatea de salvare montana şi, astfel, vad lumina tiparului doua carti de exceptie "Regrupare finala" si "Muntele, rai si iad".

• 2018

  

  Se infiinteaza Serviciul Public Local Salvamont Olanesti si se reinfiinteaza cel din Cisnadie – Sibiu.

  In prezent, activitatea de salvare montana este organizata in 24 de judete ce detin zona montana, existand 24 de structuri de nivel judetean si 19 structuri Salvamont locale, in care activeaza cca 250 de salvatori montani angajati si cca. 400 de salvatori voluntari.

  Mihail Sarbu, veteran al Salvamontului Romanesc, fost sef al fomatiei Salvamont Sinaia, reuseste finalizarea unei lucrari de referinta pentru istoria activitatii de salvare montana din tara noastra, realizand lucrarea „ Cronica Salvamont” o adevarata istorie a Salvamontului Romanesc.

  Dupa aproape o jumatate de secol de existenta oficiala si peste un secol de existenta atestata, cei peste 4.000 de salvatori montani, care au facut parte de-a lungul timpului din structurile Salvamont, se pot mandri cu peste 85.000 de actiuni de salvare.

Material documentar realizat de Sabin Cornoiu cu sprijinul lui Mircea Opris, Mihai Sarbu, Ion Sanduloiu si in baza informatiilor transmise de catre structurile Salvamont din tara.